Cancerul bronhopulmonar lucrare de diploma

Schimbul de gaze ntre aerul alveolar i sngele venos se face prin membrana alveolo-capilar, n funcie de presiunea parial a gazelor respiratorii de o parte i de alta a membranei, transferul efectundu-se prin procesul de difuziune. Transferul se face continuu datorit aportului nentrerupt, la nivelul suprafeei de schimb, a aerului cu concentraie crescut n O 2 i a sngelui capilar pulmonar cu exces de CO2.

Deci, presiunea parial la nivel alveolar a O2 se menine n limite constante de cancerul bronhopulmonar lucrare de diploma Hg, iar sngele venos este de 37 mm Hg. Presiunea parial a CO2 n alveol este de 40 mm Hg. Ventilaia alveolar este unul dintre factorii majori care determin presiunile pariale ale oxigenului i dioxidului de carbon n alveole.

Difuziunea Dup ventilaia alveolar urmeaz o nou etap a procesului respirator. Aceasta este difuzarea oxigenului din alveole n sngele capilar i difuziunea n sens invers a dioxidului de carbon. Toate gazele implicate n fiziologia respiraiei sunt molecule simple, libere s se mite unele printre altele, proces denumit difuziune.

• Gastric cancer pathology outlines
• Licenta cancer bronho-pulmonar
• Flatulenta beneficii

Afirmaia este valabil i pentru gazele dizolvate n lichidele i esuturile organismului. Rata difuziunii acestora va fi direct proporional cu presiunea exercitat de ctre fiecare gaz n parte, denumit presiunea parial a gazelor.

Lucrare Cancerul Pulmonar Finala

Gazele dizolvate n ap sau n esuturi dezvolt, de asemenea, presiuni, deoarece moleculele acestora se mic dezordonat, posednd energie cinetic, la fel ca i n stare gazoas. Respiraia este un act involuntar, dar determinat de muchi supui controlului voluntar.

• LUCRARE DE LICENTA AMG – INGRIJIREA PACIENTULUI CU CANCER BRONHOPULMONAR | adventube.ro
• Plan Ingrijire most cancers Pulmonar
• Doenca de oxiurose

Reglarea respiraiei este structurat n mai multe tipuri: Reglarea nervoas automat a respiraiei se realizeaz cu participarea centrilor respiratori intrinseci cancerul bronhopulmonar lucrare de diploma din formaia reticular a trunchiului cerebral. S-au descris n bulb un centru inspirator i unul expirator, ntre care exist conexiuni anatomice i funcionale datorit crora se realizeaz alternana dintre inspiraie i expiraie.

Reglarea voluntar a respiraiei este reprezentat de centrii bulbopontini respiratori care sunt mereu sub influena impulsurilor de la nivelele superioare hipotalamus, sistem limbic, emisfer cerebralct i sub influena impulsurilor de la receptorii periferici. Respiraia este sub control central, de aceea, n mod voluntar, ea poate fi oprit apneepoate fi amplificat sau accelerat tahipnee, polipnee sau ncetinit bradipnee.

Ingrijirea Bolnavilor Cu Cancer Pulmonar - Documents

Tot scoara cerebral controleaz activitatea n care este implicat ritmul respirator vorbitul, cntatul vocal i instrumental. Reglarea umoral a respiraiei prezint urmtorii factori care sunt importani n acest tip de reglare a respiraiei: concentra ia dioxidului de carbon, a oxigenului i a ionilor de hidrogen din sngele arterial.

Extras din document Introducere Cancerul de plamâni era practic necunoscut la începutul secolului al XX-lea, dar începând cu anii a devenit prima cauză de deces prin cancer la bărbaţi. Neoplasmul bronhopulmonar reprezintă prima cauză de mortalitate prin cancer în lume. Este cel mai frecvent cancer la bărbaţi şi femei în Occident, şi ocupă locul trei la femei în România. Vârsta cu incidenţă maximă este de ani.

Acetia acioneaz direct asupra ariilor chemosensibile ale centrilor respiratori i indirect prin intermediul zonelor chemosensibile periferice. Creterea dioxidului de carbon n snge are un efect stimulant asupra respiraiei, crescnd frecvena i amplitudinea respiraiilor.

Este cel mai frecvent tip cancerul bronhopulmonar lucrare de diploma cancer ntlnit la brbai, iar la femeile din Romnia ocup locul 3, dup cancerul de sn i cancerul de colon. De asemenea, CBP este mai frecvent n mediul urban fa de mediul rural.

Vrsta medie la diagnostic este de 50 de ani la brbai i peste 60 de ani la femei. Dintre factorii de risc care conduc spre cancerul bronho-pulmonar sunt: agenii chimici i agenii radioactivi.

Plan Ingrijire most cancers Pulmonar Plan Ingrijire most cancers Pulmonar Lucrare de licenta amg ingrijirea pacientilor cu most cancers. Ingrijirea pacientilor cu cancer pulmonar.

Cu aciune modulant mai sunt: factorul genetic, vrsta i antecendentele pulmonare. Carcinogenii chimici: tabagismul, poluarea atmosferic, poluarea profesional. Renunarea la fumat determin scderea riscului de cancer.

Încărcat de

Riscul unui fumtor de a se mbolnavi de cancer bronho-pulmonar este de 40 de ori mai mare dect n cazul nefumtorilor. Fumatul pasiv, involuntar, crete i riscul de cancer bronho-pulmonar.

Se consider c lng o cancerul bronhopulmonar lucrare de diploma care fumeaz 20 igri, fumtorul pasiv inhaleaz 9 cantitatea de fum din 8 igri. Poluarea atmosferic prezint n aerul urban unele substane detectate care sunt identice cu cele gsite n fumul de igar. Poluarea profesional.

Licenta cancer bronho-pulmonar

Expunerea la anumii ageni profesionali, asociat cu fumatul, se ajunge la multiplicarea riscului, i nu printr-un simplu efect aditiv al acestora. Substanele cancerigene acioneaz i duc la cancer chiar i dup cteva decenii. Carcinogenii radioactivi n afara expunerii la razele cosmice, orice individ este expus la radiaii de origine terestr legat de prezena radioizotopilor naturali.

Riscul principal n ceea ce privete cancer bronho-pulmonar rezid n prezena uraniului, care n cursul dezintegrrii sale emite radium i mai ales gazul radon