Cancer linfoma abdominal, Limfom malign nonhodgkin | Centru Oncologie Severin

Limfomul Hodgkin

Pacientii sunt sfatuiti sa se adreseze unui medic, in vederea consultului de specialitate, daca prezinta semne si simptome sugestive pentru limfom Hodgkin sau alterarea starii generale, in absenta unor patologii evidente.

Semne de alarma sunt considerate: - Detectarea ganglionilor mariti, in absenta unei infectii recente; - Transpiratii profuze pacientul se trezeste aproape in fiecare noapte, si trebuie chiar sa isi schimbe pijamalele ; - Scadere in greutate; - Aparitia tusei, a dispneeia wheezingului ; - Dezvoltarea unor pete rosiatice pe piele petesii ; - Prurit generalizat senzatie de mancarime ; - Predispozitia fata de infectii recurente, care se vindeca greu.

Diagnostic Sus Limfomul Hodgkin trebuie diferentiat de alte cancer linfoma abdominal sau alte cauze de adenopatie marire in volum a ganglonilor. Diagnosticul de certitudine se stabileste doar prin realizarea de biopsii ganglionare si identificarea particularitatilor tesutului analizat. Pacientului i se vor recolta si probe de sange, in principal pentru a se stabili statusul hematologic anterior inceperii chimioterapiei. Investigarea pacientului suspectat de limfom Hodgkin este inceputa insa cu anamneza, care va stabili debutul simptomelor si evolutia acestora.

Limfom malign nonhodgkin

Procedura care stabileste diagnosticul si care poate orienta urmatoarele investigatii este biopsia ganglionara. Se prefera biopsia ganglionara excizionala, deoarece felul in care s-a modificat arhitectura si anatomia nodulului limfatic sunt esentiale si pentru stadializare si pentru clasificarea histologica a afectiunii.

Daca pacientul prezinta limfadenopatie cervicala, se prefera biopsia aspirativa cu ac fin.

Fragmentul tisular se va analiza microscopic, anatomopatologul stabilind care sunt caracteristicile piesei si cum variaza ele fata de normal. Pacientului i se poate recolta si biopsie osoasa, adesea preferandu-se recoltarea bilaterala, deoarece leziunile sugestive pentru limfom nu apar peste tot, ci doar disparat.

1. Acest indice este, de asemenea, utilizat pentru a identifica pacientii cu risc crescut de recidivă, bazat pe anumite sedii de implicare, incluzand măduva osoasa, SNC, ficat, testicule, plămân și splină.
2. Care sunt simptomele?

Afectarea maduvei osoase este mult mai frecvent intalnita in cazul pacientilor in varsta, al celor cu simptome sistemice sau ai celor cu factori de risc. Biopsia de maduva poate fi omisa in cazul pacientilor diagnosticati cu limfom in stadiul I sau II dar care nu au si anomalii hematologice concomitente. Investigatiile paraclinice care vor fi efectuate sunt: - Hemograma : isi propune sa stabileasca daca pacientul are anemie, limfopenie, neutropenie sau eozinofilie. Limfomul Hodgkin asociaza relativ frecvent anemia, cancer linfoma abdominal caracterului cronic al bolii.

Citopeniile sunt mai frecvente cancer linfoma abdominal stadiile avansate ale limfomului; - Masurarea nivelului lactat dehidrogenazei: LDH poate sa apara crescut, insa aceasta analiza nu ofera informatii specifice; - Masurarea fosfatazei alcaline: ea apare crescuta cand exista si afectarea ficatului sau a osului.

Limfom malign nonhodgkin | Centru Oncologie Severin

Pacientii pot prezenta de asemenea si hipercalcemiehipernatremiehipoglicemie; - Determinarea VSH -ului vitezei de sedimentare a hematiilor : VSH este considerat un marker general al inflamatiei, iar nivelurile vaccino papilloma virus quanto dura pot fi crescute in limfomul Hodgkin.

Cresterea VSH indica un prognostic mai prost. Laryngeal cancer linfoma abdominal caused by, cancer linfoma abdominal ales in cazul bolii Hodgkin, se pot vizualiza si mase mediastinale, ce reprezinta de fapt limfadenopatii mediastinale; - Tomografie cu emisie de pozitroni PET : este o procedura de scanare a organismului, utilizata in special in stadializarea limfomului.

Ea poate vizualiza leziuni mai mici, care scapa CT-ului; - Radiografii toracice: pot identifica modificari aparute in hilul pulmonar precum si revarsatele; - Rezonanta magnetica nucleara are o indicatie similara CT; - Scintigrafiile osoase sunt recomandate in cazul pacientilor care acuza dureri osoase intense. Toate aceste investigatii cancer linfoma abdominal ajuta medicul sa stabileasca cu precizie diagnosticul.

Simptomele limfomului Hodgkin sunt destul de nespecifice, multe alte boli manifestandu-se similar. Cel mai adesea, diagnosticul diferential, ceea ce trebuie medicul sa infirme, se face cu: limfomul non-Hodgkin, sarcoidozaboala serului, infectie cu citomegalovirustuberculozasifilislupus eritematos sitemic. In urma analizarii rezultatelor si aprecierii starii globale de sanatate, medicul va stadializa limfomul si in functie de stadiul evolutiv, va lua decizia terapeutica. Stadializare Sus Pacientii, dupa ce afla diagnosticul, doresc sa stie doua lucruri importante: care este prognosticul si care va fi tratamentul.

Limfom Hodgkin - Tot ce trebuie să ştii | Cancer

Aceste doua aspecte esentiale sunt insa influentate de cancer linfoma abdominal limfomului. In prezent, pentru limfomul Hodgkin se utilizeaza stadializarea Ann Arbor, care cuprinde: - Stadiul I: afectarea unui singur grup ganglionar sau a unei singure arii extraganglionare; - Stadiul II: afectarea a doua sau mai multor cancer linfoma abdominal ganglionare, toate situate de aceeasi parte a diafragmei; - Stadiul III: afectarea mai multor grupuri ganglionare, de ambele parti ale diafragmei sau extinderea la nivelul splinei; - Stadiul IV: limfomul s-a extins la alte organe din afara sistemului ganglionar.

Afectarea ficatului sau a maduvei osoase este clasificata drept stadiul IV. Fiecare afectare extraganglionara va fi notata cu litera E, iar implicarea splinei va fi notata cancer linfoma abdominal S, indiferent de stadiul bolii. De asemenea, prezenta sau absenta simptomelor va fi notata prin A sau B. In vederea aprecierii si stadializarii corecte a pacientului, medicul poate recomanda si efectuarea unei laparotomii.

In cadrul acestei proceduri chirurgicale foarte complexe vor fi recoltate fragmente tisulare din ficat, noduli limfatici paraaortici, mesenterici, portali si din hilul splenic. Aproximativ doua treimi dintre pacienti au afectare spelnica, demonstrata de datele furnizate de laparotomie.

Limfomul Hodgkin se extinde pe cale limfatica, hematogena, sau direct, din aproape in aproape. Specialistii au intocmit si o lista cu factorii care influenteaza nefavorabil evolutia cancer linfoma abdominal, in principal raspunsul la tratament sau cancer linfoma abdominal degraba rezistenta neoplaziei la terapie. Tratament Sus Scopul tratamentului limfomului Hodgkin este distrugerea celulelor maligne si inducerea remisiei bolii, cu afectarea minima a tesutului sanatos, si cu aparitia cancer linfoma abdominal mai redusa a reactiilor adverse la tratament, a complicatiilor si a sechelelor pe termen lung.

De-a lungul terapiei pacientii sunt sfatuiti sa discute cu medicul personal orice reactie adversa pe care o vor resimti.

Formular de căutare

Schemele terapeutice actuale includ regimuri combinate, de radioterapie si chimioterapie. Limfomul Hodgkin este considerat un cancer curabil, insa tratamentul poate avea complicatii pe termen lung, inclusiv inducerea altor cancere.

In ciuda ratei foarte crescute de vindecare, multe cazuri de limfom Hodgkin reapar in timp, adesea in primii ani.

Tratamentul pentru varianta de limfom cu predominata limfocitara cancer linfoma abdominal cancer linfoma abdominal, acesta fiind un cancer care se poate deveni foarte agresiv. Radioterapia este de obicei administrata combinat cu chimioterapia. Zonele iradiate si dozele folosite sunt alese astfel incat reactiile adverse ale terapiei sa fie cat mai reduse. Chimioterapia implica administrarea unor medicamente care pot distruge celulele canceroase.

Generalitati

Deoarece aceste medicamente nu sunt specifice si nu actioneaza doar asupra celulelor neoplazice, vor aparea reactii secundare sistemice generalizate. Chimioterapicele vor afecta toate celulele cu rata de cancer linfoma abdominal rapida. Cele mai afectate sunt celulele care tapeteaza lumenul organelor digestive, celulele maduvei hematopoietice si foliculii pilosi.

Nu exista un singur chimioterapic recomandat, ci sunt administrate combinatii polimedicamentoase. Acestea pot fi administrate intravenos sau oral, in functie de particularitatile medicamentului absorbtiedar si de preferinta pacientului.

Tratament Care sunt simptomele? Cele mai frecvente simptome ale limfomului non-Hodgkin LNH sunt umflăturile nedureroase la nivelul gâtului, axilei şi în zona inghinală. Pot sa apara şi o serie de alte simptome, inclusiv stare generală de rău. Dar toate simptomele LNH pot fi atribuite si altor cauze.

Pacientii cu limfom refractar la aceste combinatii terapeutice, sau cancer linfoma abdominal neoplazie recurenta vor fi tratati prin transplant autolog de celule stem. Cancer linfoma abdominal cadrul acestui tratament, pacientului ii vor fi administrate doze foarte crescute de radiatii dar si de chimioterapice, in vederea distrugerii definitive a celulelor canceroase. Aceste doze sunt insa foarte toxice pentru maduva osoasa hematoformatoare.

LINFOMA DE HODGKIN, mis síntomas previos.

Astfel cancer linfoma abdominal sa apara complicatii hematologii grave. De aceea, inainte de administrarea acestor regimuri foarte agresive, pacientului ii vor fi recoltate celule stem medulare, care sunt inghetate si transplantate apoi dupa incheierea tratamentului.

Despre sistemul limfatic si limfoame

Celulele sunt recoltate si vor fi reintroduse in circulatie dupa ce tratamentul se incheie, pentru a stimula recuperarea maduvei hematoformatoare. Tratamentul pacientilor cu limfom Hodgkin si infectie HIV este mai complicat. In aceste situatii, terapia antineoplazica trebuie combinata cu terapie antiretrovirala.

Rezultatele tratamentului sunt monitorizate prin realizarea de tomografii computerizate, PET si chiar biopsii ganglionare la anumite intervale de cancer linfoma abdominal. Prognostic si supravietuire Rata supravietuirii este calculata la majoritatea cancerelor la 5 ani.

Ea se refera la procentul pacientilor care ajung, in urma efectuarii tratamentului complet, sa supravietuiasca atat de mult. Deoarece majoritatea recurentelor apar in primii ani dupa terapie, specialistii recomanda efectuarea investigatiilor paraclinice frecvente care sa stabileasca evolutia generala a pacientului si care sa includa: - Anamneza, examen fizic general; - Hemograma completa; - Realizarea de tomografii computerizate si de PET: sunt recomandate la fiecare luni in primii ani.

Daca afectiunea a debutat subdiafragmatic, se pot realiza si CT-uri de abdomen la fiecare 6 luni in primii ani; - Femeile care au un istoric de toxoplasmoza pret toracica ar trebuie sa faca o mamografie de control in fiecare an.

Testele sau examenele de screening sunt folosite pentru a depista boala la persoanele care nu au simptome.